Altele, Sport

Imi place….

Articol publicat in: Personal


-          Sa ma trezesc incet dimineata, sa-mi mai permit cateva minute de leneveala in care sa ma intind in tot patul si sa “torc” ca o pisicuta

-          Sa imi beau cafeaua calda, sa ii simt aroma gadilandu-mi narile, chiar daca stiu ca e doar un moft si un obicei prost (cel putin nu l-am asociat si cu o tigara, atunci era obicei autodistructiv)

-          Sa conduc, indiferent de vreme, de ora, de trafic, nici chiar de companie, desi de cele mai multe ori prefer sa fiu singura ca sa pot da muzica la maxim si sa acompaniez cu vocea mea “minunata” acordurile ce razbat din boxe

-          Sa citesc. E un rasfat fantastic sa pot sta iarna in varful patului, acoperita cu o patura pufoasa, acompaniata de un ceai de tei si o carte buna. Iar vara…ce poate fi mai relaxant decat sa stai tolanita pe iarba si sa citesti in timp ce greieri si pasarele iti incanta auzul…

-          Marea. Mi-am promis mie insami ca odata si odata o sa am posibilitatea sa ma duc la mare ori de cate ori vreau, indiferent de anotimp, sa pot evada chiar si o zi din cotidian si sa-mi incarc bateriile in locul pe care-l iubesc cel mai tare.

-          Sa mananc dulciuri. Desi sunt un pic pretentioasa, ador prajiturile, torturile, ciocolata si tot ce e e dulce si bun.

-          Sa cant. Chiar daca natura nu m-a inzestrat cu cine stie ce calitati vocale, nu ma pot abtine sa nu acompaniez o melodie care imi place (si sa fim totusi seriosi, vocea mea nu suna chiar prost, se putea si mai rau)

-          Sa dansez. Mai ales cand eram mai mica adoram momentele in care ramaneam singura acasa, ma asezam in fata oglinzii si incepeam sa exersez tot felul de miscari, unele mai caraghioase decat altele si, altele, care totusi cereau un talent innascut

-          Sa visez. Am fost dintotdeauna o visatoare, o romantica, chiar daca pe parcurs visele au capatat o alta nuanta si au inceput sa se transforme in dorinte, si acum apreciez momentele in care pot visa cu ochii deschisi la lucrurile care ma fac sa zambesc si sa cred ca poate candva vor deveni realitate

-          Sa rad. Nu am fost niciodata o persoana trista, anti-sociala si morocanoasa si sper nici sa nu devin vreodata asa. Am incercat sa gasesc intotdeauna ceva de care sa ma amuz, sa vad partea goala a paharului nu pe cea plina, sa fac o gluma dintr-un moment penibil , sa folosesc replici gen “Atunci cand viata iti intoarce spatele, da-i un sut in fund” in loc sa ma lamentez si sa ma supar.

-          Sa petrec putin timp singura cu mine. Poate datorita zodiei, poate pur si simplu pentru ca asa e firea mea, am momente cand imi place sa fiu singura, sa ma bucur de mine, sa ma port ca o fata fara sa-mi fie teama ca ma poate judeca cineva sau ca si-ar face o parere gresita. Sunt acele momente cand umblu prin casa in boxeri si bustiera, cu muzica data la maxim, ma admir in fiecare oglinda pe langa care trec, imi fac unghiile, fac un dus prelungit, imi pun o masca pe fata si par si rad de nebuna cand vad cum arat, ma cremuiesc din cap pana in picioare cu rabdare, fara sa ma grabesc cu gandul la cine stie ce rezumat neterminat si urgent, scriu pe blog, etc.

-          Sa ma plimb. Eventual intr-o companie placuta, intr-o tacere confortabila, imi place sa ma plimb prin locuri unde am si ceva de vazut, chiar daca poate am mai vazut locurile alea de multe alte ori inainte, imi place sa admir peisajul privindu-l ca pe un intreg, chiar daca poate poarta urmele trecerii timpului sau ale rautatii oamenilor

-          Sa iubesc. Nu sunt femeia facuta sa fie singura, chiar daca uneori momentele mele de singuratate ma contrazic. Sunt femeia care trebuie sa apartina cuiva, care trebuie sa posede ceva, care trebuie sa se completeze cu jumatatea ei, sa formeze intregul acela indestructibil, relatia aceea stabila care, indiferent de calamitati se va afla intotdeauna acolo. Nu sunt persoana care sa accepte jumatati de masura, care sa se multumeasca cu firimituri, vreau totul sau nimic pentru simplul fapt ca e singurul mod in care pot trai fericita.

-          Existenta animalelor..indiferent ca vorbim de caini, pisici, broaste sau orice alte vietuitoare. Imi place ca sunt atat de necomplicate,ca au un univers propriu pe care prea putini oameni incearca sa-l inteleaga si unora nici macar nu le pasa. Dintre toate, ador cainii. Probabil ca as putea scrie capitole intregi despre ce inseamna sa iubesti un animal, despre ce sentimente pozitive iti poate inspira si ce inseamna sa daruiesti si sa primesti putin dintr`un suflet, dar cei mai multi nici macar nu ar intelege, cu atat mai putin sa si accepte chestia asta.

-          Sa fiu rasfatata. Chiar daca, de cele mai multe ori, sunt perfect capabila sa ma descurc si singura si sa par stapana pe mine si pe situatie, exista si destule momente in care mi-ar placea sa fiu rasfatata, sa simt ca nu am fraiele in mana si ca exista cineva mai puternic si mai capabil ca mine. Cui nu ii place cel putin atunci cand e racit sa fie dadacit cu o frectie si un ceai cald , sa fie acoperit si ingrijit peste noapte, sa i se preia responsabilitatile de catre altcineva macar in acele momente? Cui nu ii place sa fie rasfatat seara inainte de culcare cu un masaj, intr-o dimineata cu un mic dejun surpriza si de ce nu, cu o surpriza bine pusa la punct..?

-          Sa gatesc. Chiar daca momentan aceasta activitate presupune doar cartofi prajiti, oua ochiuri, pizza si clatite, imi place senzatia pe care mi`o da o reusita culinara care, in afara de a arata bine, mai are si gust bun.

-          Sa ajut oamenii care merita, indiferent ca e vorba de un sfat sau lucruri materiale, indiferent ca poate efortul nu`mi e recunoscut sau ca nu voi primi acelasi lucru in schimb. Poate pentru faptul ca oamenii care chiar merita, vor sti intotdeauna sa aprecieze ajutorul acordat cu intentii bune.

-          Baia cu spuma. Cred ca as putea sta ore intregi in cada, intr`o apa fierbinte din care sa se imprastie aburi, inconjurata de spuma multa care la cea mai mica miscare sa se imprastie peste tot, sa se aseze in par, sa se prelinga pe trup si sa ma faca sa rad ca un copil de 5 ani, dar in acelasi timp sa ma faca sa ma simt femeie.

-          Sa scriu. De cand eram mai micuta mi-a placut sa-mi exprim sentimentele, sa-mi descriu starile si evenimentele mai importante din viata mea. Daca de-a lungul anilor am evoluat de la micile jurnale inchise cu o cheita si un lacatel minuscule, mi-am mai cizelat stilul, la scrisul in sine nu am renuntat si probabil nici nu o sa pot renunta vreodata pentru ca este felul in care ma exteriorizez si ma exprim cel mai bine.

-          Vara. E anotimpul meu preferat, din n motive, cel mai important fiind ca imi place caldura si de aici derivand toate activitatile pe care le pot desfasura in acest mediu propice: mare, plaja, strand, role, bicicleta, terase, plimbari, etc etc.

-          Craciunul. Dintre toate sarbatorile romanesti, e perioada care imi place cel mai tare pentru ca o asociez int-un mod profund cu copilaria mea care a fost o perioada extrem de fericita, pentru ca ador sa primesc si sa fac cadouri, pentru ca imi place povestea lui, pentru ca ador bradul impodobit, mirosul de scortisoara si vinul fiert, instalatia de la geamuri, pentru ca, asociat cu zapada constituie singurul motiv pentru care imi place iarna, e perioada anului in care mi-e dor de bunici, in care rememorez atatea amintiri placute si ma simt din nou copil.

-          Sa fiu din cand in cand copil. Chiar daca, dupa parerea unora e rau sa te mai simti din cand in cand copil, dupa parerea mea, e o crima sa uitam sa fim din cand in cand copii, sa ajungem niste oameni seriosi si scortosi, care nu mai stiu sa se bucure de lucrurile simple, care tin cont numai de strategii bine puse la punct in loc sa se bucure de gustul jocului, pentru care micile prostioare sunt dovada de imaturitate,care nu mai stiu sa rada si sa se prosteasca. Credeti ca ar muri cineva daca si-ar permite sa renunte la seriozitate macar cateva clipe, intr-un context intim, cu persoana iubita, cand o multime de gesturi copilaresti au farmecul lor: nu stii cand o bataie cu perne se poate transforma intr`o partida infocata de dragoste, nu stii cand manjirea cu inghetata poate duce la o baie in 2, cand un mesaj scurt lasat pe usa frigiderului poate duce la o adevarata declaratie de dragoste…

-          Sa fiu romantica. Traim intr-o lume in care banii isi spun cuvantul, in care lucrurile simple nu mai sunt apreciate aproape deloc, in care toata lumea cere demonstratii clare si pompoase de dragoste, fara a`i mai pasa cuiva ca sunt atatea si atatea gesturi si cuvinte si fapte care iti pot demonsta de o mie de ori mai bine ca persoana de langa tine te iubeste, decat a-ti face cadou bijuterii scumpe, vacante in Ibiza, haine de fitze etc. (acesta e iarasi un subiect lung, care cere rabdare si care in nici un caz nu poate fi exemplificat in cateva randuri).

-          Sa primesc flori. Pur si simplu ador florile..imi place delicatetea lor, senzatia de catifelare pe care o dau la atingere. Ador complexitatea si eleganta trandafirilor, culorile intense ale crizantemelor olandeze, mirosul patrunzator al crinilor imperiali, sobrietatea gerberelor, simplitatea lalelelor, percep zambilele intr-un mod jucaus, liliacul imi miroase a vara, ghioceii ma fac sa ma simt din nou mica si imi inspira primavara, bonsaiul (chiar daca e vb practic de un copacel) imi trezeste responsabilitatea…pentru mine fiecare floare are o caracterizare anume, imi inspira anumite lucruri si le asociez cu atatea amintiri..as putea spune chiar ca pot asemana persoanele cu un anumit tip de floare, mergand poate de la florile de cires pana la azalee.

-          Zapada. E singurul motiv pentru care imi place iarna, pentru care fac abstractie de frig si de faptul ca-mi ingheata tot timpul nasul si mainile si pentru tremuratul de neoprit ori de cate ori ies afara. Ador sa merg iarna prin parc, sa simt zapada scartaind sub talpile groase ale cizmelor, sa vad atatia copii jucandu-se si parinti zambitori tragandu-i cu saniile, sa imi rememorez propria copilarie, sa am cu cine sa ma bat cu bulgari, sa radem si sa ne rostogolim in zapada.

-          Sa colectionez bijuterii de argint. Desi aurul este metalul pretios dupa care fuge toata lumea, desi e intr-adevar semnificativ cand vorbim de verighete si juraminte de casatorie, desi il port si eu atunci cand e necesar sau pur si simplu cand mi se face dor, argintul mi se pare tineresc, jucaus si mai frumos. Fapt pentru care, ori de cate ori pot, mai colectionez cate ceva, indiferent ca vorbim de cercei/inele/bratari/lantisoare sau medalioane, indiferent ca mi le cumpar sau le primesc cadou. Cert e ca mai sunt si pretentioasa pe deasupra, nu ma multumesc cu orice, trebuie sa-mi placa mie la prima vedere, trebuie sa-mi inspire ceva, sa ma atraga, indiferent ca vorbim de bijuterii elegante sau traznite, de lucruri mici sau mari.

-          Sa fac poze. Sunt absolut obsedata de poze…sa nu credeti acum sa sunt cine stie ce narcisista care se pozeaza pe unde apuca…in nici un caz. Imi place sa pozez..orice. Indiferent ca vorbim de peisaje, de oameni, de animale, de lucruri…a face poze mi se pare echivalent cu a reusi sa conservi o amintire…poate memoria ne mai lasa uneori, poate nu tinem minte chiar tot sau poate nu acordam suficienta importanta unor lucruri. Dar privind peste un timp la poze, poate constientizam ce nu am vazut la momentul respectiv, poate anumite intamplari ne fura un zambet sau ne smulg o lacrima, poate ne trezesc un dor sau ne satisfac un altul. Cred ca pozele pot tine loc cu succes unei memorii mai proaste:d.

(To be continued…)

Posted by on noiembrie 28th, 2010 at 12:18 | Comments & Trackbacks (0)




Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X